среда, 22 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea a 5-a)

Ultimul episod al serialului consacrat participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice este dedicat evoluţiei compatrioţilor noştri la Olimpiadele Albe şi la Jocurile Paralimpice.
Reprezentanţii ţării noastre au debutat la Jocurile Olimpice de iarnă în 1994, la ediţia a XVII-a din oraşul norvegian Lillehammer. Atunci culorile Moldovei au fost apărate de biatloniştii Elena Gorohova şi Vasile Gherghi (el a fost şi portdrapelul ţării). Sportivii noştri au evoluat modest: Gorohova a ocupat locul 68 la proba de 15 km şi locul 69 la proba de 7,5 km, iar Gherghi s-a situat pe poziţia a 68-a la proba de 10 km şi pe locul 70 la proba de 20 km.
Peste patru ani, la Nagano (Japonia), Republica Moldova iarăşi a fost reprezentată de doi biatlonişti care au concurat la patru probe: Elena Gorohova şi Ion Bucşa (portdrapel). Gorohova a ocupat locul 62 în ambele concursuri (7,5 şi 15 km). Bucşa s-a clasat pe locul 70 la proba de 20 km şi pe locul 71 la proba de 10 km.
La Jocurile Olimpice din 2002 de la Salt Lake City (SUA) ţara noastră a fost reprezentată deja de cinci sportivi, care au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) cu 9 probe. Trei dintre sportivii Republicii Moldova erau naturalizaţi: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov şi Valentina Ciurina şi sănierul român Liviu Cepoi. Portdrapel a fost Ion Bucşa, iar Elena Gorohova a participat pentru a treia oară la Jocurile Olimpice de iarnă.
Cea mai bună evoluţie la Olimpiada din capitala mormonilor a avut-o Liviu Cepoi (în 1992, 1994 şi 1998 a evoluat la JO pentru România), care a ocupat locul 38 la întrecerile de sanie. Iată şi rezultatele celorlalţi sportivi din Republica Moldova: Gribuşenkov (biatlon: locul 83 – 10 km sprint; locul 84 – 20 km individual), Ciurina (biatlon: locul 48 – 10 km pursuit; locul 51 – 7,5 km sprint; locul 62 – 15 km individual), Bucşa (schi fond: locul 67 – 30 km liber, start în bloc), Gorohova (schi fond: a abandonat – 15 km liber, start în bloc; a ratat calificarea în proba de 15 km sprint).
Cel mai bun rezultat obţinut de un reprezentant al Moldovei 
la JO de iarnă a fost înregistrat de Natalia Levcenkova
La ediţia a XX-a a Olimpiadei Albe din 2006, cea din Torino (Italia), Republica Moldova a avut o delegaţie formată din şapte sportivi (patru bărbaţi şi trei femei), care din nou au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) cu 9 probe.
Nicolae Juravschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, a fost unul dintre purtătorii flăcării olimpice. El a parcurs distanţa de 400 m pe străzile Romei în drumul torţei olimpice spre Torino.
Sportivi naturalizaţi am avut deja patru: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov, Natalia Levcenkova (portdrapel) şi Valentina Ciurina şi sănierul român Bogdan Macovei. Alături de ei au mai concurat: Elena Gorohova (prezentă la a 4-a (!) ediţie a JO de iarnă; de această dată concurând atât la biatlon, cât şi la schi fond), Ilie Bria şi Sergiu Balan.
La această ediţie a fost înregistrat cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă: Natalia Levcenkova a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual. Rezultatele concurenţilor moldoveni: Gibuşenkov (biatlon: locul 81 – 10 km sprint; n-a concurat în proba de 20 km individual, deoarece antrenorul lui, Petru Bria, a hotărât ca sportivul să nu ia startul, afirmând că acesta este bolnav), Ciurina (biatlon: locul 81 – 7,5 km sprint), Gorohova (biatlon: locul 68 – 7,5 km sprint; schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Levcencova (biatlon: locul 8 – 15 km individual; locul 21 – 12,5 km start în bloc; locul 23 – 10 km pursuit; locul 41 – 7,5 km sprint), Macovei (sanie: locul 30), Bria (schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Balan (schi fond: a abandonat în proba de 15 km sprint).
Elena Gorohova a reprezentat R. Moldova 
la patru ediţii ale JO de iarnă
Jocurile Olimpice din anul 2010 au avut loc la Vancouver (Canada). Ţara noastră iarăşi a fost reprezentată de şapte sportivi (cinci bărbaţi şi două femei), care au concurat la patru sporturi (biatlon, sanie, schi alpin şi schi fond) cu 10 probe.
Din nou am avut patru sportivi naturalizaţi – Natalia Levcenkova (Rusia), Bogdan Macovei (România), Urs Imboden şi Christophe Roux (ambii – Elveţia) şi trei “autohtoni” – Victor Pânzaru (portdrapel), Sergiu Balan şi Alexandra Camenşcic.
Din componenţa delegaţiei moldoveneşti au făcut parte şi… 4 antrenori, 3 şefi de echipe, un şef de misiune, preşedintele CNO, un medic şi 4 ziarişti (în total 14 persoane).
La competiţia din Canada cel mai bine s-a prezentat schiorul Christophe Roux, care a ocupat locul 28 la proba de slalom.
Iată rezultatele sportivilor din Republica Moldova: Pânzaru (biatlon: locul 70 – 10 km sprint; locul 85 – 20 km individual), Levcenkova (biatlon: locul 37 – 15 km individual; locul 53 – 7,5 km sprint; locul 56 – 10 km pursuit), Macovei (sanie: locul 33), Roux (schi alpin: locul 28 – slalom; locul 44 – slalom uriaş), Imboden (schi alpin: a abandonat în prima manşă a probei de slalom din cauza ceţii dense), Balan (schi fond: locul 86 – 15 km liber), Camenşcic (schi fond: locul 71 – 10 km liber).
La Olimpiada din 2014 de la Soci (Rusia), R. Moldova a fost reprezentată de patru sportivi, care au concurat la patru sporturi (biatlon, sanie, schi alpin şi schi fond) cu 5 probe.
Bogdan Macovei s-a clasat pe locul 36 a probei sanie, competiţie la care au participat 39 de sportivi.
Alexandra Camenşcic a concurat la două probe. Ea a înregistrat cel mai slab rezultat la biatlon, la proba de sprint pe distanţa 7,5 km, clasându-se pe ultimul loc – 84. Şi a terminat pe locul 71 din 75 de sportive în proba schi fond 10 km clasic.
Portdrapelul Moldovei, Victor Pânzaru, nu a reuşit să treacă de calificări în competiţia de schi fond sprint. El s-a clasat în calificări pe locul 77 din 86 de participanţi. Iniţial, Pânzaru trebuia să participe la schi fond în proba clasică, însă, până la urmă, a ales să evolueze la sprint.
Ultimul reprezentant al ţării noastre la Soci, austriacul naturalizat Georg Lindner nu a ajuns la finiş în proba de schi alpin – Super Slalom Gigant.
Ca de obicei, am avut parte şi de momente scandaloase. Astfel, sportivii moldoveni au purtat echipament pe care simbolurile ţării erau redate greşit: fulare cu un drapel al cărui culori erau inversate (benzile verticale nu erau în ordinea corectă, adică albastru, galben şi roşu, ci exact invers), acvila de pe stemă îşi îndrepta privirea spre culoarea roşie a tricolorului, nu spre cea albastră, cum ar trebui să fie. Echipamentul a fost confecţionat de o companie olandeză, iar costul unui set s-a ridicat până la o mie de euro. Contactaţi de Publika TV, reprezentanţii Comitetului Naţional Olimpic au refuzat să discute despre acest subiect…
* * *
În final, dar nu în ultimul rând, merită menţionată evoluţia sportivilor moldoveni la Jocurile Paralimpice, ţinute în paralel cu Olimpiadele de vară, şi iniţiate de legendarul Dr. Ludwig Guttman. Pentru prima dată Republica Moldova a fost prezentă la Jocurile la care participă persoanele cu handicap în 1996, la Atlanta (SUA). Tot acolo a fost înregistrată şi cea mai bună performanţă în istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Paralimpice: două medalii de bonz, obţinute de Nicolae Ciumac (atletism, 10.000 m) şi Vladimir Polcanov (tenis de masă). La ultima ediţie a Jocurilor Paralimpice de la Londra din 2012, culorile ţării noaste au fost apărate de Ştefan Roşca şi Larisa Marinencova, care au evoluat la concursul de powerlifting.

Andrei PRODAN

четверг, 16 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea a 4-a)

Ediţia a XXIX-a a Olimpiadei a fost găzduită de capitala Chinei, oraşul Beijing. Republica Moldova a fost prezentă la Jocurile Olimpice din 2008 cu 29 de sportivi (s-au calificat 31), dintre care 8 fete şi 21 băieţi. Ei au concurat la 8 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, lupte libere, nataţie şi tir), în 28 de probe. Portdrapel a fost luptătorul de stil liber Nicolae Ceban.
Cea mai bună performanţă a reuşit-o pugilistul Veaceslav Gojan (categoria de greutate 54 kg), elev al antrenorului emerit Petru Caduc, care a cucerit medalia de bronz.
Veaceslav Gojan (al doilea din dreapta)
a urcat pe podiumul de premiere la Olimpiada din 2008
Din lotul R. Moldova la Olimpiada-2008 au mai făcut parte: Feodosie Ciumacenco, Victor Covalenco, Olga Cristea, Valentina Delion, Ion Emelianov, Ina Gliznuţă, Vadim Hranovschi, Oxana Juraveli, Alexandru Letnicov, Ion Luchianov, Marina Marghieva, Zalina Marghieva, Iaroslav Muşinschi, Roman Rozna (toţi – atletism), Vitalie Gruşac (box), Alexandru Pliuşchin (ciclism), Eugen Bratan, Alexandru Dudoglo, Igor Grabucea, Andrei Guţu, Vadim Vacarciuc (toţi – haltere), Sergiu Toma (judo), Nicolae Ceban, Ludmila Cristea (ambii – lupte libere), Sergiu Postică, Veronica Vdovicenco, Andrei Zaharov (tustrei – nataţie) şi Ghenadie Lâsoconi (tir).
În clasamentul pe medalii Republica Moldova a împărţit locurile 81-87. La Olimpiada din 2008 au luat parte reprezentanţi din 204 ţări.
Atletul Ion Luchianov a participat la trei ediţii ale JO
În perioada 27 iulie – 12 august 2012, a avut loc cea de-a XXX-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Competiţia s-a desfăşurat la Londra. Astfel, capitala Marii Britanii a devenit primul oraş care a găzduit pentru a treia oară o ediţie a Olimpiadei de vară, după cele din 1908 şi 1948.
La cea mai prestigioasă competiţie sportivă din lume au fost prezenţi 20 de sportivi (din cei 22 calificaţi) din Republica Moldova (7 fete şi 13 băieţi), care au concurat la 9 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, lupte libere, nataţie, tir şi tir cu arcul), în 14 probe. Portdrapelul R. Moldova la ceremonia de deschidere a fost Dan Olaru, în vârstă de numai 15 ani, el fiind cel mai tânăr component al echipei naţionale.
Bucuria Cristinei Iovu la JO-2012
Sportivii moldoveni au revenit acasă cu două medalii de bronz cucerite de halterofilii Cristina Iovu (categoria de greutate 53 kg) şi Anatol Cârâcu (categoria de greutate 94 kg).
În TOP-10 dintre sportivii moldoveni au mai intrat: Zalina Marghiev (aruncarea ciocanului) – locul 8; Vasile Belous (box, categoria de greutate 69 kg), Dan Olaru (tir cu arcul), Sergiu Toma (judo, categoria de greutate 81 kg) – toţi locul 9; Ion Luchianov – (alergări 3.000 metri obstacole), Svetlana Saenko (lupte libere, categoria de greutate 72 kg) – ambii locul 10.
Anatol Cârâcu a devenit medaliat cu „bronz” 
la Olimpiada de la Londra
La proba de atletism am mai fost reprezentaţi de: Natalia Cerches – maraton; Vadim Hranovschi – aruncarea discului; Serghei Marghiev – aruncarea ciocanului; Iarosval Muşinschi – maraton; Elena Popescu – alergări 800 metri şi Roman Prodius – maraton.
În celelalte probe sub tricolor au evoluat: Oleg Berdos (ciclism); Ion Remarenco (judo, categoria de greutate 90 kg); Nicolae Ceban (lupte libere, categoria de greutate 96 kg); Daniil Artiomov (nataţie, 100 şi 200 metri bras); Tatiana Chişca (nataţie, 100 metri bras); Marina Zgurscaia (tir, pistol cu aer comprimat).
În clasamentul general pe medalii ţara noastră a împărţit locurile 75-78 (alături de Grecia, Qatar şi Singapore) din cele 204 de state participante. Reprezentanţi din 85 de ţări au obţinut medalii olimpice.
Natalia Vieru
La Londra au fost prezenţi şi sportivi originari din Republica Moldova. Astfel, chişinăueanca Natalia Vieru a ocupat locul 4 în competiţia de baschet, evoluând pentru selecţionata Rusiei. Victor Mihalachi, originar din Floriţoaia Veche (raionul Ungheni), în duet cu Alexandru Dumitrescu, a ocupat locul 7 în finala probei de canoe dublu 1.000 metri, reprezentând România. Un alt chişinăuean, Dmitri Colupaev, a evoluat pentru Germania la competiţia de înot.
* * *
Spre regret, a devenit o proastă tradiţie ca la fiecare ediţie a Jocurilor Olimpice de vară să avem parte de situaţii scandaloase. Este suficient să amintim despre Olimpiada de la Atlanta din 1996 (prima noastră „ieşire în lume” la o ediţie a Jocurilor Olimpice de vară), când un oficial al Comitetului Naţional Olimpic (CNO) din Republica Moldova a ajuns după gratii după ce a fost învinuit de agresiune sexuală. Despre cazul în care o serie de sportivi şi antrenori nu s-au mai întors acasă de la Olimpiada din Sydney în 2000. Cum, la aceiaşi ediţie a JO, un reprezentant al televiziunii publice naţionale a vândut drepturile de televizare a Olimpiadei unui post TV dintr-o ţară străină sau cum în anul 2004, la Atena, fiica preşedintelui CNO, Nicolae Juravschi, care nu are nimic în comun cu sportul de performanţă, a defilat la ceremonia de deschidere în fruntea delegaţiei noastre (vezi imaginea de mai jos).
Nu a făcut excepţie nici Olimpiada-2012. „Startul” l-a dat Moldova 1. În timpul transmisiunii în direct a participării Cristinei Iovu, care a adus pentru R. Moldova prima medalie, emisia de la Londra a fost întreruptă pentru a difuza… “Loteria Moldovei”. Totul a coincis cu momentele decisive ale evoluţiei Cristei. Emisia a fost scoasă din eter exact în momentul în care se decidea dacă compatrioata noastră va intra ori nu în posesia medaliei.
Feciorul preşedintelui R. Moldova Nicolae Timofti, a devenit peste noapte ofiţer de presă al CNO, cu toate că era angajat al unui post privat de televiziune. Nicolae Buceaţchi, care de fapt deţinea această funcţie, brusc a devenit doar fotoreporter la ziarul CNO, “Sport plus”. Dar Timofti junior a avut ghinion. În ajunul plecării la Londra şi-a luxat unul dintre membrele posterioare şi a ajuns la Olimpiadă cu piciorul în gips. Acum ghiciţi câte comunicate de presă au primit ziariştii din R. Moldova?
Totul a culminat cu ştirea că atletele Natalia Artâc şi Marina Marghieva au fost depistate pozitiv la probele antidoping efectuate… înainte de Jocurile Olimpice.
Andrei PRODAN

понедельник, 6 июля 2015 г.

Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea a treia)

Ediţia a XXVI-a din 1996, anul centenarului Jocurilor Olimpice moderne, a avut loc la Atlanta (SUA). Republica Moldova a participat în premieră cu o echipă de sine stătătoare la o Olimpiadă de vară. Lotul nostru a fost compus din 41 de sportivi, dar la competiţie au evoluat 38 de atleţi (5 fete şi 33 băieţi), la 11 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, nataţie, tir şi tir cu arcul), în 43 de probe. Portdrapel a fost halterofilul Vadim Vacarciuc.
În 1996, Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski 
de puţin au ratat şansa să obţină „aurul” olimpic 
Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski au câştigat medalia de argint la canoe-dublu, iar Sergiu Mureico a intrat în posesia medaliei de bronz la lupte greco-romane. O evoluţie bună au mai avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5; pe locul 6 au încheiat competiţia Igor Graboveţchi (lupte greco-romane), Vitalie Răileanu (lupte libere) şi Ghenadie Lâsoconi (tir); pe locul 7 s-a situat Victor Peicov (lupte libere); pe locul 8 – Sergiu Mariniuc (nataţie); pe locul 9 – Lukman Jabrailov (lupte libere), Oleg Moldovan (tir) şi Igor Samoilenco (box). 
Sergiu Mureico în luptă cu celebrul Aleksandr Karelin
La Jocurile Olimpice din Statele Unite au mai participat: Olga Bolşova, Feodosie Ciumacenco, Valentina Enachi, Ina Gliznuţă, Alexandru Jucov, Valeriu Vlas, Vadim Zadoinov (toţi – atletism), Octavian Ţâcu (box), Igor Bonciucov, Ruslan Ivanov, Veaceslav Oriol (tustrei – ciclism), Vladimir Bârsa, Sergiu Creţu, Vladimir Popov, Mihail Vâhodeţ (toţi – haltere), Oleg Creţu, Andrei Golban (ambii – judo), Andrei Placintă, Vadim Salcuţan (ambii – kaiac-canoe), Nazim Alidjanov (lupte libere), Maxim Cazmirciuc, Artur Elizarov, Vadim Tatarov, Andrei Zaharov (toţi – nataţie), Nadejda Toma-Palovandova, Natalia Valeeva (ambele – tir cu arcul).
În clasamentul general pe medalii lotul olimpic al Republicii Moldova a împărţit locurile 53-55 (din 197 de ţări participante) cu Malaysia şi Uzbekistan.
Olga Bolşova a evoluat la patru ediţii ale JO
Jocurile Olimpice din 2000 au avut loc la Sydney (Australia). În lotul olimpic al Republicii Moldova au fost incluşi 34 de sportivi (5 fete şi 29 băieţi), care au concurat la 7 sporturi (atletism, box, haltere, judo, lupte libere, nataţie şi tir), în 34 de probe. Portdrapel din nou a fost halterofilul Vadim Vacarciuc.
Ca şi la ediţia precedentă sportivii noştri au cucerit două medalii (una de argint şi una de bronz). Oleg Moldovan (tir) a câştigat medalia de argint, iar Vitalie Gruşac (box) a intrat în posesia medaliei de bronz. O evoluţie meritorie au avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5, repetând astfel performanţa de la Jocurile Olimpice de la Atlanta; pe locul 6 au încheiat competiţia Alexandru Bratan (haltere) şi Ion Diaconu (lupte libere); pe locul 7 s-a situat Vitalie Răileanu (lupte libere); pe locul 10 – Ruslan Bodişteanu (lupte libere). 
Antrenorii şi sportivii moldoveni laureaţi ai JO-2000 
(de la stânga la dreapta): Petru Caduc, Vitalie Gruşac, Oleg Moldovan şi Ghenadie Smirneaghin
La ediţia a XXVII-a a Olimpiadei au mai evoluat: Olga Bolşova, Vitalie Cerches, Feodosie Cimacenco, Ion Emelianov, Ina Gliznuţă, Valentina Enachi, Efim Moţpan, Iaroslav Muşinschi, Roman Rozna, Valeriu Vlas, Vadim Zadoinov (toţi – atletism), Vladimir Popov (haltere), Victor Bivol, Ludmila Cristea, Victor Florescu, Gheorghi Kurtghelaşvili (toţi – judo), Octavian Cuciuc (lupte libere), Andrei Cecan, Alexandru Ivlev, Sergiu Mariniuc, Andrei Mihailov, Victor Rogut, Serghei Stolearenco, Vadim Tatarov, Maria Tregubova, Andrei Zaharov, Dumitru Zastoico (toţi – nataţie).
În clasamentul pe medalii Republica Moldova a împărţit locurile 59-61 cu Arabia Saudită şi Trinidad şi Tobago. Din cele 199 de ţări participante la Olimpiada-2000, 80 s-au învrednicit de medalii.
Discipolul şcolii moldoveneşti de handabal, Veaceslav Gorpişin, 
este dublu campion olimpic
Şapte foşti sportivi din Republica Moldova au apărat la Olimpiada de la Sydney culorile altor state. Campioana mondială şi europeană, medaliată cu „bronz” la Jocurile Olimpice din Barcelona (1992) la tir cu arcul, Natalia Valeeva, a evoluat în componenţa echipei Italiei. Câştigătorul medaliei de bronz la Olimpiada de la Atlanta (1996), Sergiu Mureico (lupte greco-romane), campionul mondial la lupte libere pentru tineri, Nicolae Pâslari, si pugilistul Dumitru Usaghin au apărat culorile Bulgariei. Halterofilul Valeriu Calancea a concurat pentru România, iar luptătorul de stil liber, Vasile Lapteacru-Zauer, a reprezentat echipa Germaniei. Veaceslav Gorpişin, discipolul şcolii de handbal din Moldova, a câştigat pentru a doua oară titlul olimpic evoluând în componenţa Rusiei.
Cea de-a XXVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat, la Atena, în perioada 13 – 29 august 2004. La competiţia din capitala Greciei s-au calificat 35 de sportivi din Republica Moldova, dar am fost reprezentaţi de 33 de atleţi (7 fete şi 26 băieţi), care au concurat la 8 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, lupte libere, nataţie şi tir), în 32 de probe. Port drapel a fost ţintaşul Oleg Moldovan.
Alexandru Bratan
Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o halterofilul Alexandru Bratan care s-a clasat pe locul 4. Judocanul Victor Bivol a ocupat locul 5, iar halterofilul Eugen Bratan (fratele lui Alexandru) a încheiat competiţia pe locul 10.
La Olimpiada-2004 au mai luat parte: Olga Bolşova, Natalia Cerches, Feodosie Ciumacenco, Victor Covalenco, Olga Cristea, Ion Emelianov, Ina Gliznuţă, Vadim Hranovschi, Vladimir Letnicov, Ion Luchianov, Roman Rozna, Svetlana Şepeleva-Tcaci (toţi – atletism), Vitalie Gruşac şi Igor Samoilenco (ambii – box), Ruslan Ivanov şi Igor Pugaci (ambii – ciclism), Vadim Vacarciuc (haltere), Ruslan Bodişteanu şi Ghenadie Tulbea (ambii – lupte libere), Andrei Capitanciuc, Nicoleta Coica, Octavian Guţu, Alexandru Ivlev, Andrei Mihailov, Stepan Pinciuc, Sergiu Postică, Victor Rogut, Maria Tregubova, Andrei Zaharov (toţi – nataţie), Oleg Moldovan (tir).
Vadim Vacarciuc a participat la patru Olimpiade 
şi de două ori a fost portdrapel
Din numărul total de 202 de ţări participante, 96 de ţări au acumulat puncte. Republica Moldova s-a clasat pe locul 75 cu 4,5 puncte. 
Pentru prima dată din 1972 sportivii din Republica Moldova (RSSM) n-au reuşit să câştige o distincţie olimpică. A fost un eşec evident răspunderea pentru care ar trebui s-o poarte în primul rând conducătorii sportului autohton şi nu sportivii care se pregăteau către cea mai importantă competiţie mondială în nişte condiţii deplorabile (de altfel ca şi în prezent).
Celor interesaţi de istoria participării delegaţiei noastre la Jocurile Olimpice din Grecia le recomand cartea lui Ion Robu „Maratonul de la Atena” (editată în 2005). Autorul cu lux de amănunte descrie cele întâmplate la Olimpiada-2004. Cititorii pot afla multe lucruri interesante (unele chiar picante) ce vizează activitatea CNO în frunte cu Nicolae Juravschi.
(va urma)
Andrei PRODAN

пятница, 3 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea a doua)

Ca răspuns la boicotul ţărilor occidentale al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, Uniunea Sovietică şi sateliţii săi au refuzat participarea la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles (SUA).
Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, peste patru ani la Seul (Coreea de Sud) nu a mai existat niciun boicot. RSSM a fost reprezentată la ediţia din 1988 a Jocurilor Olimpice de cinci sportivi (toţi băieţi), care au concurat la tot atâtea discipline: Nicolae Juravschi (kaiac-canoe), Iurie Başcatov (nataţie), Timofei Screabin (box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). Acasă moldovenii au revenit cu patru medalii (două de aur, câte una de argint şi de bronz).
Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski la JO din 1988
Nicolae Juravschi a devenit primul moldovean dublu campion olimpic. În proba de canoe-dublu 500 metri, Juravschi alături de belarusul Victor Reneiski a obţinut rezultatul 1.41,77, întrecând echipajele din Polonia (1.43,61) şi Franţa (1.43,81), iar pe distanţa 1.000 metri, cu rezultatul 3.48,36, au fost întrecute echipele din Republica Democrată Germană (3.51,44) şi Polonia (3.54,33).
Înotătorul de stil liber Iurie Başcatov a concurat la trei probe. La 100 metri el a ocupat locul 5 (din 77 participanţi) cu rezultatul 50,08. La 200 metri s-a clasat pe locul 22 (din 63) cu rezultatul 1.52,04. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (Ghennadi Prigoda, Iurie Başcatov, Nikolai Evseev şi Vladimir Tkacenko) a ocupat locul doi cu rezultatul 3.18,33, fiind întrecută de SUA, care cu rezultatul 3.16, 53 a stabilit un nou record mondial.
Bălţeanul Timofei Screabin 
a devenit primul boxer moldovean medaliat la JO
Pugilistul Timofei Screabin (categoria de greutate 51 kg) a câştigat în premieră pentru boxul moldovenesc medalia olimpică de bronz. În semifinală el a cedat în faţa viitorului campion olimpic, Kim Kwan Sun din Coreea de Sud.
Ţintaşul Oleg Moldovan a debutat la JO în 1988
Viitorul medaliat olimpic, Oleg Moldovan, a debutat la Jocurile Olimpice din 1988. La proba de tir 50 metri, 60+10 trageri la ţinta mobilă el a ocupat locul 14 (din 23 de participanţi) cu rezultatul 583 de puncte.
De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi, discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor Dobrovolski (fotbal), Serghei Marcoci (polo pe apă), Natalia Rusnacenko (handbal) şi Pavel Krupko (canotaj).
Igor Dobrovolski, absolvent al Şcolii-internat republicane cu profil sportiv din Chişinău, a devenit campion olimpic la fotbal. În finală selecţionata URSS a învins Brazilia cu scorul de 2-1 (după prelungiri), iar Dobrovolski a marcat un gol din penalty. El a evoluat în toate cele şase meciuri disputate de echipa sovietică şi a devenit golgheterul formaţiei cu 6 reuşite la activ.
Chişinăuianul Serghei Marcoci a câştigat medalia de bronz la polo pe apă în componenţa naţionalei URSS, care a fost întrecută doar de selecţionatele Iugoslaviei şi SUA.
Natalia Rusnacenko, portarul selecţionatei URSS la handabal
Natalia Rusnacenko, discipolă a şcolii de handbal din Tiraspol, de asemenea a devenit medaliată cu bronz. Ea a apărat buturile selecţionatei URSS, care a fost întrecută în ierarhia olimpică de Coreea de Sud şi Norvegia.
Pavel Krupko, absolvent al Şcolii de canotaj din Tiraspol, alături de coechipierii Aleksandr Zaskalko, Serghei Kineakin şi Iuri Zelikovici a ocupat locul 4 la proba de canotaj, 4 vâsle pe distanţa 2.000 metri.
La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut în Uniunea Sovietică au avut loc serioase perturbaţii social-politice. Astfel, la 23 ianuarie 1990 parlamentul de la Chişinău a adoptat Declaraţia suveranităţii RSS Moldova. La 23 mai 1991 este adoptată noua denumire de Republica Moldova, care îşi proclamă la 27 august 1991 independenţa de stat. URSS şi-a încetat existenţa în decembrie aceluiaşi an.
Comitetul Olimpic al Uniunii Sovierice a fost desfiinţat pe 12 martie 1992. Cu toate acestea la Olimpiada de la Barcelona (Spania) 12 foste republici sovietice (inclusiv şi Moldova) au format Echipa Unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi au evoluat sub drapelul olimpic. La probele individuale în cinstea câştigătorului pe catarg era arborat steagul naţional şi era intonat imnul ţării respective. În probele pe echipe era arborat drapelul olimpic şi era intonat imnul olimpic.
Republica Moldova a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de un număr record de sportivi – 11 (3 fete şi 8 băieţi), care au concurat la şapte discipline, în 18 probe: Tudor Casapu (haltere), Iurie Başcatov, Sergiu Mariniuc şi Natalia Meşcereakova (tustrei – nataţie), Natalia Valeeva (tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism).
Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean 
campion olimpic la o probă individuală
La Olimpiada-1992 reprezentanţii Republicii Moldova au câştigat cele mai multe medalii – 5 (record care cu greu va putea fi depăşit în viitorul apropiat). Cel mai răsunător succes l-a reuşit halterofilul Tudor Casapu care a devenit campion olimpic (a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală). Concurând în categoria de greutate până la 75 kg, moldoveanul a reuşit rezultatul 357,5 kg (155 kg la proba „smuls” şi 202,5 kg la proba „aruncat”). Acelaşi rezultat l-a obţinut şi cubanezul Pablo Rodriguez Lara, însă sportivul nostru cântărea mai puţin, fapt ce i-a permis să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. La concurs au luat parte 34 de sportivi din 27 de ţări. „Deşi am evoluat la Olimpiada din Barcelona în componenţa unită a statelor ex-sovietice, eu am luat tricolorul cu mine şi mi l-am pus pe umeri după ce am devenit campion”, îşi aminteşte Tudor Casapu. Chiar dacă Comitetul Naţional Olimpic (înfiinţat la 29 ianuarie 1991) a devenit oficial membru al Comitetului Internaţional Olimpic doar în 1993, halterofilul susţine că în Spania a reprezentat sportul moldovenesc. „La acel moment Uniunea Sovietică nu mai exista, astfel că echipa unită a CSI avea doar o valoare statistică. Eu m-am simţit campion din Moldova”, spune Tudor Casapu.
În 1992, înotătorul Iurie Başcatov a devenit pentru a doua oară medaliat cu argint la JO
Iurie Başcatov, ca şi patru ani în urmă la Seul, a obţinut medalia de argint la ştafeta 4 x 100 m liber. De această dată alături de Pavel Hnâkin (Ucraina), Gennadi Prigoda şi Aleksandr Popov (ambii – Rusia). Echipa Unită a încheiat concursul cu rezultatul 3.17,56, fiind din nou întrecută de reprezentativa Statelor Unite.
Natalia Valeeva a obţinut la Barcelona două medalii olimpice
Tiraspoleanca Natalia Valeeva a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul, probă dominată de sportivii coreeni. La individual (competiţie la care au concurat 61 de sportive) ea a fost întrecută de Cho Yun En şi Kim Su Nyun (ambele din Coreea de Sud). În concursul pe echipe pe primele două locuri s-au situat Coreea de Sud şi China. Din componenţa Echipei Unite au făcut parte Natalia Valeeva (Moldova), Ludmila Arjannikova (Rusia) şi Hatuna Kvrivişvili (Georgia).
Înotătoarea Natalia Meşcereakova a cucerit medalia de bronz la ştafeta 4 x 100 m mixt, alături de Nina Jivanevskaia (Rusia), Elena Rudkovskaia (Belarus) şi Olga Kiricenko (Ucraina). Echipa Unită a obţinut rezultatul 4.06,44, fiind întrecută de SUA (4.02,54 – record mondial) şi Germania (4.05,19). La ştafeta 4 x 100 m liber, Echipa Unită (în componenţa: Natalia Meşcereakova – Moldova, Svetlana Leşukova, Elena Dendeberova şi Elena Şubina – toate Rusia) a ocupat locul 4. La proba 50 m liber, Meşcereakova s-a clasat pe locul 6 cu rezultatul 25,47.
Atleta Olga Bolşova (fiica lui Victor Bolşov, care a reprezentat Moldova la Olimpiada din 1968, şi Valentina Maslovscaia, participană la Jocurile Olimpice din 1960) la proba de sărituri în înălţime n-a îndeplinit baremul de calificare (1,92 m), reuşind rezultatul 1,83 m.
Vadim Zadoinov la antrenament
Vadim Zadoinov a concurat la două probe: 400 m garduri şi ştafeta 4 x 400. În ambele cazuri s-a clasat pe locul 5 în cursa de calificare. În primul caz cu rezultatul 51,21, în cel de-al doilea (alături de ucraineanul Oleg Tverdohleb, belarusul Anatoli Makarevici şi rusul Dmitri Kosov), cu rezultatul 3.05,59.
În concursul pe echipe la hipism Echipa Unită compusă din Oleg Carpov, Vasile Tanas (ambii – Moldova), Mihail Râbak (Belarus) şi Sandro Cihladze (Georgia) n-a încheiat competiţia. La individual Vasile Tanas a ocupat locul 51 (din 82), iar Oleg Carpov a abandonat concursul.
Înotătorul Sergiu Mariniuc a ocupat locul 7 (din 33 de participanţi) la proba de 400 m mixt cu rezultatul 4.22,93 şi locul 10 (din 60) la proba 200 m mixt cu rezultatul 2.03,72. Alexandru Britov, discipol al Şcolii de canotaj din Tiraspol, s-a clasat pe locul 8, iar ciclistul Sveatoslav Reabuşenko a ocupat locul 33 (din 158) în proba pe şosea. Cei 194 km el le-a parcurs în 4:35.56.
Chişinăueanul Serghei Marcoci 
a câştigat „bronzul” olimpic în 1992
La Olimpiada de la Barcelona au luat parte şi discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la 500 şi 1.000 m la canoe-dublu, alături de Gheorghe Andriev) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă.
Olimpiada de la Barcelona a fost una de glorie pentru sportivii moldoveni. Era rodul cantonamentelor centralizate în echipele sovietice, graţie cărora atleţii noştri au obţinut rezultate fără precedent. De la Jocurile Olimpice din 1992, „tricolorii” moldoveni nu au mai cucerit niciun titlu suprem. La următoarele ediţii ale JO de vară sportivii din Republica Moldova au urcat pe podium încă de şapte ori, iar de la Olimpiada din 2004 moldovenii au revenit fără medalii. Dar despre toate acestea în articolele următoare.
(va urma)
Andrei PRODAN

четверг, 2 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea întâi)
Iată istoria evoluţiei atleţilor din Republica Moldova (fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) la cea mai prestigioasă competiţie sportivă din lume – Jocurile Olimpice.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a avut loc în anul 1896. În acea perioadă Basarabia (numele istoric al teritoriului dintre Prut şi Nistru) făcea parte din Imperiul Rus. Până la declanşarea primei conflagraţii mondiale, Rusia a participat la Jocurile Olimpice din 1900, 1908 şi 1912. În lotul echipei n-au fost reprezentanţi ai Basarabiei.
În perioada 1918-1940 şi 1941-1944, Basarabia a intrat în componenţa României Regale, care a participat la Jocurile Olimpice din 1924, 1928 şi 1936. Niciun sportiv din delegaţia României n-a fost originar din Basarabia. Cu toate acestea, la ediţia berlineză (1936) din lotul de susţinători ai sportivilor români a făcut parte Valentin Şcerbacov, unul din pionierii atletismului moldovenesc, care pe atunci avea 18 ani.
În 1940, şi apoi în 1944, Basarabia a fost inclusă în componenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sub denumirea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Sportivii din Uniunea Sovietică au debutat la Jocurile Olimpice din 1952 (la acea ediţie a JO şi-a făcut debutul celebra atletă română Lia Manoliu, născută pe 25 aprilie 1932, la Chişinău. Ea a ocupat locul VI la aruncarea discului. A fost prima din cele şase (!) participări a Liei Manoliu la Jocurile Olimpice).
Reprezentanţi ai RSSM au fost incluşi în componenţa echipei olimpice a URSS abia la ediţia a XVII-a a Jocurilor care au avut loc la Roma (Italia) în 1960. Atleţii Valentina Maslovscaia (după măritiş Bolşova) şi Gusman Kosanov au concurat la patru probe. 
Valentina Maslovscaia-Bolşova
În cursa semifinală de alergări pe distanţa de 200 m, Valentina Maslovscaia a ocupat locul 6 cu rezultatul 24,6 sec. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (în componenţa Vera Krepkina, Valentina Maslovscaia, Maria Itkina şi Irina Press) a ocupat locul 4 cu rezultatul 45,2 sec, de puţin ratând medalia de bronz cucerită de Polonia (45,0 sec). 
Gusman Kosanov, primul reprezentant al Moldovei, 
câştigător al medaliei olimpice
Gusman Kosanov a ocupat locul 6 (10,7 sec) în cursa din „sferturi” a probei de 100 m. În componenţa echipei URSS din care mai făceau parte Leonid Bartenev, Iuri Konovalov şi Edwin Ozolin, Kosanov a câştigat medalia de argint la ştafeta 4 x 100 m cu rezultatul 40,1 sec (pe primul loc s-a situat echipa unită a Germaniei cu rezultatul 39,5 sec). A fost prima medalie olimpică obţinută de un reprezentant al Moldovei. De asemenea până în prezent aceasta este unica medalie cucerită de atletismul moldovenesc la Jocurile Olimpice.
Dacă la Olimpiada de la Tokyo (Japonia) din 1964 n-a fost prezent niciun sportiv din RSSM (Gusman Kosanov a revenit în Kazahstan şi la ediţia XVIII-a a JO reprezenta deja această republică), atunci la Jocurile Olimpice din Mexic din 1968 au evoluat trei reprezentanţi ai Moldovei Sovietice: Victor Bolşov (atletism), Dumitru Matveev (canotaj) şi Naum Procupeţ (kaiac-canoe).
Victor Bolşov a concurat la proba de sărituri în înălţime, însă în cea mai bună încercare a reuşit doar rezultatul 2,09 m, pe când normativul de calificare era de 2,14 m. 
Dumitru Matveev, marele perdant la JO-1968
Echipajul sovietic de canotaj 4 vâsle, în componenţa Nikolai Ciujikov, Iuri Steţenko, Dumitru Matveev şi Gheorghi Kariuhin, era considerat favoritul probei de 1.000 m, însă din cauza unei defecţiuni tehnice (mulţi consideră că această diversiune a fost opera unui coechipier din rezervă) n-a ajuns la finiş în cursa semifinală. 
Naum Procupeţ
Cel mai bun rezultat dintre sportivii moldoveni la această ediţie a Jocurilor Olimpice de vară l-a reuşit Naum Procupeţ în proba de canoe-dublu pe distanţa 1.000 m. Alături de Mihail Zamotin el a cucerit medalia de bronz cu rezultatul 4.11,30. Medalia de aur a revenit celebrilor Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin din România care au înregistrat rezultatul 4.07,18.
La ediţia a XX-a a Olimpiadei de la Munchen (RF Germania) au evoluat ca şi patru ani în urmă trei sportivi din RSSM: Serghei Muhin (hipism), Ivan Usatâi (handbal) şi Esfir (Svetlana) Doljenko (atletism). 
Serghei Muhin
Serghei Muhin a ocupat locul 12 la individual şi locul 7 în concursul pe echipe, alături de coechipierii Valentin Gorelkin, Vladimir Laniughin şi Mamojon Ismailov.
Selecţionata de handbal a URSS, din care a făcut parte şi Ivan Usatâi (în prezent antrenor la Chişinău), a ocupat doar locul 5, cu toate că era considerată una din favoritele turneului. Pe primele trei locuri ale podiumului de premiere s-au situat Iugoslavia, Cehoslovacia şi România. 
Esfir (Svetlana) Doljenko-Kracevskaia
Esfir (Svetlana) Doljenko (după măritiş Kracevskaia) a ocupat locul 4 la aruncarea greutăţii cu rezultatul 19,24 m, ratând in extremis „bronzul” care a revenit atletei din Bulgaria Ivanka Hristova (19,35 m). Medalia de aur a fost obţinută de o altă sportivă din URSS, Nadejda Cijova, care a stabilit şi un nou record mondial (21,03 m).
La Jocurile Olimpice din Germania de Vest Iuri Filatov, discipolul şcolii de canotaj din Dubăsari, a câştigat medalia de aur la proba kaiac 4 pe distanţa 1.000 metri. Echipajul sovietic (în componenţa: Iuri Filatov, Iuri Steţenko, Vladimir Morozov I şi Valeri Didenko) a ocupat locul întâi cu rezultatul 2.14,02, întrecând echipele României şi Norvegiei.
La Olimpiada-1972 a fost acreditat în premieră un ziarist moldovean – Dumitru Coval.
Jocurile Olimpice de vară din 1976 au avut loc la Montreal (Canada). Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după măritiş Popova), care a câştigat medalia de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. Echipajul sovietic (în componenţa: Anna Kondraşina, Mira Briunina, Larisa Alexandrova, Galina Ermolaeva şi Nadeja Cernâşova) a parcurs distanţa de 1.000 m cu rezultatul 3.32,49, cedând în faţa concurentelor din Republica Democrată Germană (3.29,99) şi întrecând România (3.32,76).
Iuri Filatov (al doilea din dreapta), 
discipolul şcolii moldoveneşti de canotaj, 
este dublu campion olimpic 
După succesul de la Jocurile Olimpice din 1972, Iuri Filatov a câştigat din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle. Alături de Serghei Ciuhrai, Vladimir Morozov II şi Alexandr Degteariov el a parcurs distanţa de 1.000 metri cu rezultatul 3.08,69. Pe următoarele două locuri s-au situat Spania şi RD Germană.
Atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia, care s-a stabilit deja la Moscova, a ocupat locul 9 în proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul 18,36 m.
La Montreal a fost prezent şi cunoscutul antrenor moldovean Andrei Doga. El a fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov, care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului republican de educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga.
În 1980, Larisa Alexandrova-Popova 
a devenit prima campioană olimpică din Moldova
La Olimpiada-1980 de la Moscova (URSS) pentru prima dată reprezentanta RSSM s-a ridicat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. Această performanţă a reuşit-o Larisa Alexandrova-Popova (canotaj, 2 vâsle). În pereche cu belarusa Elena Hlopţeva ea a parcurs distanţa de 1.000 m în 3 minute 16,27 secunde, întrecând echipajele din RD Germană (3.17,63) şi România (3.18,91). 
Valeriu Cacianov
Spre regret, liderul atletismului moldovenesc din acei ani, Valeriu Cacianov, a abandonat competiţia din cauza unei accidentări. Pe 26 iulie 1980 la startul întrecerii de decatlon s-au aliniat 21 de participanţi din 12 ţări. După şapte probe moldoveanul a acumulat 5.980 puncte şi ocupa locul secund, în spatele legendarul Daley Thompson din Marea Britanie. Înaintea probei de sărituri cu prăjina a început să plouă, iar în timpul încălzirii sportivul nostru a alunecat şi şi-a rupt ligamentele. Competiţia a fost câştigată de Thompson (8.495 puncte), urmat de doi sportivi sovietici, Iuri Kuţenko şi Serghei Jelanov. 
Stela Zaharova
La Olimpiada de la Moscova încă două medalii au cucerit reprezentanţii şcolii sportive moldoveneşti. Gimnasta Stela Zaharova (după măritiş Hlus) a obţinut medalia de aur în concursul pe echipe (coechipierele Stelei au fost: Elena Davâdova, Natalia Şapoşnikova, Nelli Kim, Maria Filatova şi Elena Naimuşina), iar atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia a câştigat medalia de argint la aruncarea greutăţii cu rezultatul 21,42 m. Ea a fost întrecută doar de sportiva din Germania de Est, Ilona Slupianek-Schoknecht, care a stabilit şi un nou record mondial – 22,41 m.
(va urma)
Andrei PRODAN