четверг, 2 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea întâi)
Iată istoria evoluţiei atleţilor din Republica Moldova (fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) la cea mai prestigioasă competiţie sportivă din lume – Jocurile Olimpice.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a avut loc în anul 1896. În acea perioadă Basarabia (numele istoric al teritoriului dintre Prut şi Nistru) făcea parte din Imperiul Rus. Până la declanşarea primei conflagraţii mondiale, Rusia a participat la Jocurile Olimpice din 1900, 1908 şi 1912. În lotul echipei n-au fost reprezentanţi ai Basarabiei.
În perioada 1918-1940 şi 1941-1944, Basarabia a intrat în componenţa României Regale, care a participat la Jocurile Olimpice din 1924, 1928 şi 1936. Niciun sportiv din delegaţia României n-a fost originar din Basarabia. Cu toate acestea, la ediţia berlineză (1936) din lotul de susţinători ai sportivilor români a făcut parte Valentin Şcerbacov, unul din pionierii atletismului moldovenesc, care pe atunci avea 18 ani.
În 1940, şi apoi în 1944, Basarabia a fost inclusă în componenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sub denumirea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Sportivii din Uniunea Sovietică au debutat la Jocurile Olimpice din 1952 (la acea ediţie a JO şi-a făcut debutul celebra atletă română Lia Manoliu, născută pe 25 aprilie 1932, la Chişinău. Ea a ocupat locul VI la aruncarea discului. A fost prima din cele şase (!) participări a Liei Manoliu la Jocurile Olimpice).
Reprezentanţi ai RSSM au fost incluşi în componenţa echipei olimpice a URSS abia la ediţia a XVII-a a Jocurilor care au avut loc la Roma (Italia) în 1960. Atleţii Valentina Maslovscaia (după măritiş Bolşova) şi Gusman Kosanov au concurat la patru probe. 
Valentina Maslovscaia-Bolşova
În cursa semifinală de alergări pe distanţa de 200 m, Valentina Maslovscaia a ocupat locul 6 cu rezultatul 24,6 sec. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (în componenţa Vera Krepkina, Valentina Maslovscaia, Maria Itkina şi Irina Press) a ocupat locul 4 cu rezultatul 45,2 sec, de puţin ratând medalia de bronz cucerită de Polonia (45,0 sec). 
Gusman Kosanov, primul reprezentant al Moldovei, 
câştigător al medaliei olimpice
Gusman Kosanov a ocupat locul 6 (10,7 sec) în cursa din „sferturi” a probei de 100 m. În componenţa echipei URSS din care mai făceau parte Leonid Bartenev, Iuri Konovalov şi Edwin Ozolin, Kosanov a câştigat medalia de argint la ştafeta 4 x 100 m cu rezultatul 40,1 sec (pe primul loc s-a situat echipa unită a Germaniei cu rezultatul 39,5 sec). A fost prima medalie olimpică obţinută de un reprezentant al Moldovei. De asemenea până în prezent aceasta este unica medalie cucerită de atletismul moldovenesc la Jocurile Olimpice.
Dacă la Olimpiada de la Tokyo (Japonia) din 1964 n-a fost prezent niciun sportiv din RSSM (Gusman Kosanov a revenit în Kazahstan şi la ediţia XVIII-a a JO reprezenta deja această republică), atunci la Jocurile Olimpice din Mexic din 1968 au evoluat trei reprezentanţi ai Moldovei Sovietice: Victor Bolşov (atletism), Dumitru Matveev (canotaj) şi Naum Procupeţ (kaiac-canoe).
Victor Bolşov a concurat la proba de sărituri în înălţime, însă în cea mai bună încercare a reuşit doar rezultatul 2,09 m, pe când normativul de calificare era de 2,14 m. 
Dumitru Matveev, marele perdant la JO-1968
Echipajul sovietic de canotaj 4 vâsle, în componenţa Nikolai Ciujikov, Iuri Steţenko, Dumitru Matveev şi Gheorghi Kariuhin, era considerat favoritul probei de 1.000 m, însă din cauza unei defecţiuni tehnice (mulţi consideră că această diversiune a fost opera unui coechipier din rezervă) n-a ajuns la finiş în cursa semifinală. 
Naum Procupeţ
Cel mai bun rezultat dintre sportivii moldoveni la această ediţie a Jocurilor Olimpice de vară l-a reuşit Naum Procupeţ în proba de canoe-dublu pe distanţa 1.000 m. Alături de Mihail Zamotin el a cucerit medalia de bronz cu rezultatul 4.11,30. Medalia de aur a revenit celebrilor Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin din România care au înregistrat rezultatul 4.07,18.
La ediţia a XX-a a Olimpiadei de la Munchen (RF Germania) au evoluat ca şi patru ani în urmă trei sportivi din RSSM: Serghei Muhin (hipism), Ivan Usatâi (handbal) şi Esfir (Svetlana) Doljenko (atletism). 
Serghei Muhin
Serghei Muhin a ocupat locul 12 la individual şi locul 7 în concursul pe echipe, alături de coechipierii Valentin Gorelkin, Vladimir Laniughin şi Mamojon Ismailov.
Selecţionata de handbal a URSS, din care a făcut parte şi Ivan Usatâi (în prezent antrenor la Chişinău), a ocupat doar locul 5, cu toate că era considerată una din favoritele turneului. Pe primele trei locuri ale podiumului de premiere s-au situat Iugoslavia, Cehoslovacia şi România. 
Esfir (Svetlana) Doljenko-Kracevskaia
Esfir (Svetlana) Doljenko (după măritiş Kracevskaia) a ocupat locul 4 la aruncarea greutăţii cu rezultatul 19,24 m, ratând in extremis „bronzul” care a revenit atletei din Bulgaria Ivanka Hristova (19,35 m). Medalia de aur a fost obţinută de o altă sportivă din URSS, Nadejda Cijova, care a stabilit şi un nou record mondial (21,03 m).
La Jocurile Olimpice din Germania de Vest Iuri Filatov, discipolul şcolii de canotaj din Dubăsari, a câştigat medalia de aur la proba kaiac 4 pe distanţa 1.000 metri. Echipajul sovietic (în componenţa: Iuri Filatov, Iuri Steţenko, Vladimir Morozov I şi Valeri Didenko) a ocupat locul întâi cu rezultatul 2.14,02, întrecând echipele României şi Norvegiei.
La Olimpiada-1972 a fost acreditat în premieră un ziarist moldovean – Dumitru Coval.
Jocurile Olimpice de vară din 1976 au avut loc la Montreal (Canada). Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după măritiş Popova), care a câştigat medalia de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. Echipajul sovietic (în componenţa: Anna Kondraşina, Mira Briunina, Larisa Alexandrova, Galina Ermolaeva şi Nadeja Cernâşova) a parcurs distanţa de 1.000 m cu rezultatul 3.32,49, cedând în faţa concurentelor din Republica Democrată Germană (3.29,99) şi întrecând România (3.32,76).
Iuri Filatov (al doilea din dreapta), 
discipolul şcolii moldoveneşti de canotaj, 
este dublu campion olimpic 
După succesul de la Jocurile Olimpice din 1972, Iuri Filatov a câştigat din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle. Alături de Serghei Ciuhrai, Vladimir Morozov II şi Alexandr Degteariov el a parcurs distanţa de 1.000 metri cu rezultatul 3.08,69. Pe următoarele două locuri s-au situat Spania şi RD Germană.
Atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia, care s-a stabilit deja la Moscova, a ocupat locul 9 în proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul 18,36 m.
La Montreal a fost prezent şi cunoscutul antrenor moldovean Andrei Doga. El a fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov, care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului republican de educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga.
În 1980, Larisa Alexandrova-Popova 
a devenit prima campioană olimpică din Moldova
La Olimpiada-1980 de la Moscova (URSS) pentru prima dată reprezentanta RSSM s-a ridicat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. Această performanţă a reuşit-o Larisa Alexandrova-Popova (canotaj, 2 vâsle). În pereche cu belarusa Elena Hlopţeva ea a parcurs distanţa de 1.000 m în 3 minute 16,27 secunde, întrecând echipajele din RD Germană (3.17,63) şi România (3.18,91). 
Valeriu Cacianov
Spre regret, liderul atletismului moldovenesc din acei ani, Valeriu Cacianov, a abandonat competiţia din cauza unei accidentări. Pe 26 iulie 1980 la startul întrecerii de decatlon s-au aliniat 21 de participanţi din 12 ţări. După şapte probe moldoveanul a acumulat 5.980 puncte şi ocupa locul secund, în spatele legendarul Daley Thompson din Marea Britanie. Înaintea probei de sărituri cu prăjina a început să plouă, iar în timpul încălzirii sportivul nostru a alunecat şi şi-a rupt ligamentele. Competiţia a fost câştigată de Thompson (8.495 puncte), urmat de doi sportivi sovietici, Iuri Kuţenko şi Serghei Jelanov. 
Stela Zaharova
La Olimpiada de la Moscova încă două medalii au cucerit reprezentanţii şcolii sportive moldoveneşti. Gimnasta Stela Zaharova (după măritiş Hlus) a obţinut medalia de aur în concursul pe echipe (coechipierele Stelei au fost: Elena Davâdova, Natalia Şapoşnikova, Nelli Kim, Maria Filatova şi Elena Naimuşina), iar atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia a câştigat medalia de argint la aruncarea greutăţii cu rezultatul 21,42 m. Ea a fost întrecută doar de sportiva din Germania de Est, Ilona Slupianek-Schoknecht, care a stabilit şi un nou record mondial – 22,41 m.
(va urma)
Andrei PRODAN

Комментариев нет:

Отправить комментарий