среда, 7 сентября 2016 г.

MOLDOVENII LA JOCURILE PARALIMPICE (1992-2016)
În perioada 7-18 septembrie, la Rio de Janeiro, va avea loc cea de-a XV ediţie a Jocurilor Paralimpice de vară. Aceste competiţii sunt Jocuri Olimpice la care participă persoanele cu handicap. La evenimentul organizat de Brazilia vor evolua şi trei sportivi din Republica Moldova: Larisa Marinencova, Alexandru Covaliov şi Oxana Spătaru.
Care este originea Jocurilor Paralimpice? „În timpul celui de al Doilea Război Mondial, un exilat neurochirurg german de origine evreiască, Ludwig Guttmann (03.VII.1899 – 18.III.1980), a obţinut aprobarea guvernului britanic de a deschide un centru special pentru a trata răniţii cu afecţiuni spinale. Noile lui tehnici de tratament au transformat vieţile a mii de oameni. În acest episod trebuie căutată originea implicării oamenilor cu handicap în activităţi sportive.
Dr. Guttmann lucra la celebrul, de-acum, spital Stoke Mandeville în Buckinghamshire. El voia mai mult decât să salveze vieţi de oameni. El voia să dea pacienţilor un scop în viaţă, să le redea încrederea în ei înşişi, demnitatea şi activitatea minţii. De aceea, el a inclus sporturi – tirul cu arcul şi polo de câmp – în programul de reabilitare. Din acel moment, şi în coincidenţă cu Jocurile Olimpice de la Londra, din 1948, Dr. Guttmann a organizat la Stoke Mandeville un concurs de cărucioare pe roţi, în care au participat 16 sportivi.
Sir Ludwig Guttmann este considerat părintele Jocurilor Paralimpice.
În 1952, acest concurs s-a transformat în Jocurile „Internaţionale” de la Stoke Mandeville, atrăgând 130 de participanţi, inclusiv veterani de război din Olanda. Aceasta a dus la naşterea Jocurilor Paralimpice şi, în cele din urmă, la Jocurile Paralimpice Mondiale, ţinute în paralel cu Olimpiada. Dr. Guttmann a fost înnobilat şi, ieşit la pensie, a construit un centru special de sport pentru persoanele cu handicap, cu facilităţi pentru o gamă largă de sporturi: înot, tenis de masă, biliard şi haltere”. (Jim Lewis, „Sport Magazin”, № 26, august 1997).
Prima ediţie a Jocurilor Paralimpice (în engleză Paralympic Games) de vară a avut loc în 1960, la Roma. Începând cu ediţia din 1988, cea de la Seul, ele se desfăşoară la trei săptămâni după Jocurile Olimpice de vară, în acelaş loc şi pe aceleaşi arene ca acestea. La ediţia din acest an sportivii vor concura la 22 de discipline.
Logo-ul Jocurilor Paralimpice.
Jocurile Paralimpice de vară
1
2
3
4
5
6
I 1960 Roma (Italia)
II 1964 Tokyo (Japonia)
III 1968 Tel Aviv (Israel)
IV 1972 Heidelberg (RF Germania)
V 1976 Toronto (Canada)
VI 1980   Arnheim (Olanda)
VII 1984 Stoke Mandeville (Marea Britanie) & New York (SUA)
VIII 1988 Seul (Coreea de Sud)
IX 1992 Barcelona & Madrid (Spania) 1 1
X 1996 Atlanta (SUA) 2 2 2
XI 2000 Sydney (Australia) 6 4
XII 2004 Atena (Grecia) 3 3
XIII 2008 Beijing (China) 1 1
XIV 2012 Londra (Marea Britanie) 2 1
XV 2016 Rio de Janeiro (Brazilia) 3 3 ?
Pe coloane: 1 – ediţia; 2 – anul desfăşurării; 3 – oraşul (ţara) care a găzduit Jocurile Paralimpice de vară; 4 – numărul participanţilor din R. Moldova; 5 – numărul de probe la care au concurat sportivii moldoveni; 6 – numărul de medalii câştigate de sportivii din R. Moldova.

Pentru prima dată un reprezentant al Republicii Moldova a participat la Jocurile Paralimpice în 1992. Evoluând în componenţa echipei CSI, la competiţia organizată de Spania a luat parte Vladimir Polcanov, actualul preşedinte al Comitetului Paralimpic din R. Moldova. El a ocupat locul 5 la proba de para tenis de masă. După ce a câştigat grupa F, învingându-i pe Florian Lechner (Germania) şi Noorel Sharriff (Tanzania) cu acelaşi scorul de 2-0, Polcanov la învins în „optimi” pe spaniolul Indalecio Iglesias (2-0). Spre regret, în „sferturi”, el a cedat în faţa japonezului Kenichi Suzuki (0-2).
Peste patru ani, la Atlanta, R. Moldova pentru prima dată a evoluat cu o echipă aparte. Tot atunci a fost înregistrată şi cea mai bună performanţă în istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Paralimpice: două medalii de bonz, obţinute de Nicolae Ciumac (para atletism) şi Vladimir Polcanov (para tenis de masă).
Preşedintele Comitetului Paralimpic din Moldova, Vladimir Polcanov, este medaliat cu bronz la Jocurile Paralimpice din 1996.
Nicolae Ciumac a încheiat cursa de alergări de 10.000 m pe locul trei cu rezultatul 34:36.85. El a fost întrecut doar de cubanezul Diosmani Gonzalez (33:34.42) şi britanicul Mark Farnell (34:20.57).
În grupa C a competiţiei de para tenis de masă, Vladimir Polcanov a cedat în faţa germanului Werner Maissenbacher (1-2), dar i-a învins cu scorul de 2-0 pe ungurul Gyozo Kovacs şi slovacul Emil Dovalovszki. În „sferturi” a trecut de belgianul Nico Vergeylen (2-0), dar în semifinală a pierdut în faţa viitorului campion, suedezul Magnus Andree (0-2).
La Olimpiada din SUA a fost prezent încă un sportiv moldovean – Iurii Marinenkov. Evoluând în cântarul de greutate 67,5 kg. la competiţiile de para powerlifting el a ocupat locul 18 cu rezultatul 132,5 kg.
Cea mai numeroasă delegaţie a R. Moldova a fost prezentă la Jocurile de la Sydney, în anul 2000. Toţi cei şase moldoveni au evoluat la probele de para atletism: Nicolae Ciumac, Alexandru Ciulacov, Igor Lisnic (tustrei – maraton şi alergări 5.000 m), Vladimir Moiseev, Valeriu Zaim (ambii – sărituri în înălţime) şi Grigore Fotescu (aruncarea greutăţii). Toţi sportivii noştri au intrat în TOP-10, iar cel mai bun rezultat l-a obţinut Igor Lisnic – locul 6 la maraton cu rezultatul 2:56:08. Delegaţia R. Moldova (6 sportivi, un antrenor şi şeful misiunii) a plecat la Sydney pe cont propriu.
În 2004, la Atena, s-au deplasat trei sportivi din R. Moldova: Nicolae Ciumac, Igor Lisnic (ambii – maraton şi alergări 5.000 m) şi Iurii Marinenkov (para powerlifting). Cea mai bună performanţă dintre sportivii noştri a obţinut-o Iurii Marinenkov, care a ocupat locul 12 în cântarul de greutate 67,5 kg cu rezultatul 127,5 kg. Nicolae Ciumac s-a clasat pe poziţia a 13-a în proba de maraton cu rezultatul 3:09:03.
Moldova a fost reprezentată la Jocurile Paralimpice din 2008 de Larisa Marinenkova. La categoria de greutate 67,5 kg a probei de para powerlifting ea a obţinut locul 8 cu rezultatul de 77,5 kg, întrecând competitoarele din Bulgaria şi Benin.
La Paralimpiada din Beijing un moldovean a urcat pe cea mai înală treaptă a podiumului de premiere. Judocanul Oleg Creţul, originar din Chişinău, a devenit campion în cântarul de greutate 90 kg, evoluând pentru Rusia. În finală el l-a învins pe azerul Tofig Mammadov. De menţionat că cu patru ani în urmă, la Jocurile din Grecia, Oleg Creţul s-a învrednicit de medalia de argint.
Moldoveanul Oleg Creţul a câştigat medalia de aur la Paralimpiada din 2008 şi medalia de argint la competiţia din 2004.
La ediţia precedentă a Jocurilor Paralimpice de la Londra din 2012, culorile ţării noaste au fost apărate de Ştefan Roşca (categoria de greutate 75 kg) şi Larisa Marinenkova (categoria de greutate 67,5 kg), care au evoluat la concursul de para powerlifting. Ştefan Roşca a ocupat locul 9, cu rezultatul 167 kg.
După cum am menţionat deja, la Jocurile de la Rio sunt prezenţi trei sportivi din Moldova. Portdrapel va fi Larisa Marinenkova, pentru care această Paralimpiadă va fi a treia din carieră. Ea va evolua la proba de para powerlifting. Alexandru Covaliov va participa la concursul de para înot pe distanţele de 50 şi 100 m stil liber. Atleta de numai 18 ani Oxana Spătaru, va concura în proba de aruncarea greutăţii printre oameni mici de statură. Oxana şi-a asigurat participarea la Rio în iunie curent, când a ocupat locul 4 la Campionatul European din Italia. De menţionat că sportiva din Hânceşti practică proba de aruncarea greutăţii abia de un an şi jumătate (a practicat iniţial para powelifting-ul), iar în 2015 a devenit deja campioana mondială printre junioare.
Delegaţia Republicii Moldova la Jocurile Paralimpice de la Rio de Janeiro.
Paralimpicii vor fi remuneraţi ca şi participanţii la Olimpiadă. Campionii vor fi premiaţi cu câte 3 milioane de lei fiecare, medaliaţii cu argint vor fi răsplătiţi cu câte 2,6 milioane de lei, în timp ce deţinătorii medaliei de bronz vor primi câte 2 milioane de lei. Premii între 200 şi 400 mii de lei vor obţine şi sportivii clasaţi inclusiv pe poziţia a opta.
Andrei PRODAN

Комментариев нет:

Отправить комментарий