Reprezentanţii
Moldovei la Jocurile
Olimpice (partea întâi)
Iată istoria evoluţiei atleţilor din Republica Moldova (fosta Republică
Sovietică Socialistă Moldovenească) la cea mai prestigioasă competiţie sportivă
din lume – Jocurile Olimpice.
Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a avut
loc în anul 1896. În acea perioadă Basarabia (numele istoric al teritoriului
dintre Prut şi Nistru) făcea parte din Imperiul Rus. Până la declanşarea primei
conflagraţii mondiale, Rusia a participat la Jocurile
Olimpice din 1900, 1908 şi 1912. În lotul echipei
n-au fost reprezentanţi ai Basarabiei.
În perioada 1918-1940 şi 1941-1944, Basarabia a
intrat în componenţa României Regale, care a participat la Jocurile
Olimpice din 1924, 1928 şi 1936. Niciun
sportiv din delegaţia României n-a fost originar din Basarabia. Cu toate
acestea, la ediţia berlineză (1936) din lotul de susţinători ai sportivilor
români a făcut parte Valentin Şcerbacov, unul din pionierii atletismului
moldovenesc, care pe atunci avea 18 ani.
În 1940, şi apoi în 1944, Basarabia a fost inclusă
în componenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sub denumirea
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Sportivii din Uniunea
Sovietică au debutat la Jocurile
Olimpice din 1952 (la acea ediţie a JO şi-a
făcut debutul celebra atletă română Lia
Manoliu, născută pe 25 aprilie 1932, la Chişinău. Ea a ocupat
locul VI la aruncarea discului. A fost prima din cele şase (!) participări a
Liei Manoliu la
Jocurile Olimpice).
Reprezentanţi ai RSSM au fost incluşi în
componenţa echipei olimpice a URSS abia la ediţia a XVII-a a Jocurilor care au avut loc
la Roma (Italia)
în 1960. Atleţii Valentina
Maslovscaia (după măritiş Bolşova) şi Gusman
Kosanov au concurat la patru probe.
Valentina Maslovscaia-Bolşova
În cursa semifinală de alergări pe distanţa de 200 m, Valentina Maslovscaia
a ocupat locul 6 cu rezultatul 24,6 sec. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (în
componenţa Vera Krepkina, Valentina Maslovscaia, Maria Itkina şi Irina Press) a
ocupat locul 4 cu rezultatul 45,2 sec, de puţin ratând medalia de bronz
cucerită de Polonia (45,0 sec).
Gusman Kosanov, primul reprezentant al Moldovei,
câştigător al medaliei olimpice
câştigător al medaliei olimpice
Gusman Kosanov a ocupat locul 6 (10,7 sec) în
cursa din „sferturi” a probei de 100
m. În componenţa echipei URSS din care mai făceau parte
Leonid Bartenev, Iuri Konovalov şi Edwin Ozolin, Kosanov a câştigat medalia de
argint la ştafeta 4 x 100 m
cu rezultatul 40,1 sec (pe primul loc s-a situat echipa unită a Germaniei cu
rezultatul 39,5 sec). A fost prima medalie olimpică obţinută de un reprezentant
al Moldovei. De asemenea până în prezent aceasta este unica medalie cucerită de
atletismul moldovenesc la Jocurile Olimpice.
Dacă la Olimpiada de la Tokyo (Japonia) din 1964 n-a fost prezent
niciun sportiv din RSSM (Gusman Kosanov a revenit în Kazahstan şi la ediţia
XVIII-a a JO reprezenta deja această republică), atunci la Jocurile Olimpice din
Mexic din 1968 au evoluat trei reprezentanţi ai Moldovei Sovietice: Victor Bolşov (atletism), Dumitru Matveev (canotaj) şi Naum Procupeţ (kaiac-canoe).
Victor Bolşov a concurat la proba de sărituri în
înălţime, însă în cea mai bună încercare a reuşit doar rezultatul 2,09 m, pe când normativul de
calificare era de 2,14 m.
Dumitru Matveev, marele perdant la JO-1968
Echipajul sovietic de canotaj 4 vâsle, în
componenţa Nikolai Ciujikov, Iuri Steţenko, Dumitru Matveev şi Gheorghi
Kariuhin, era considerat favoritul probei de 1.000 m, însă din cauza
unei defecţiuni tehnice (mulţi consideră că această diversiune a fost opera
unui coechipier din rezervă) n-a ajuns la finiş în cursa semifinală.
Naum Procupeţ
Cel mai bun rezultat dintre sportivii moldoveni la
această ediţie a Jocurilor Olimpice de vară l-a reuşit Naum Procupeţ în proba
de canoe-dublu pe distanţa 1.000
m. Alături de Mihail Zamotin el a cucerit medalia de
bronz cu rezultatul 4.11,30. Medalia de aur a revenit celebrilor Serghei
Covaliov şi Ivan Patzaichin din România care au înregistrat rezultatul 4.07,18.
La ediţia a XX-a a Olimpiadei de la Munchen (RF Germania) au evoluat ca şi patru ani în urmă trei sportivi din RSSM: Serghei Muhin (hipism), Ivan Usatâi (handbal) şi Esfir (Svetlana) Doljenko (atletism).
La ediţia a XX-a a Olimpiadei de la Munchen (RF Germania) au evoluat ca şi patru ani în urmă trei sportivi din RSSM: Serghei Muhin (hipism), Ivan Usatâi (handbal) şi Esfir (Svetlana) Doljenko (atletism).
Serghei Muhin
Serghei Muhin a ocupat locul 12 la individual şi
locul 7 în concursul pe echipe, alături de coechipierii Valentin Gorelkin,
Vladimir Laniughin şi Mamojon Ismailov.
Selecţionata de handbal a URSS, din care a făcut
parte şi Ivan Usatâi (în prezent antrenor la Chişinău), a ocupat doar
locul 5, cu toate că era considerată una din favoritele turneului. Pe primele
trei locuri ale podiumului de premiere s-au situat Iugoslavia, Cehoslovacia şi
România.
Esfir (Svetlana) Doljenko-Kracevskaia
Esfir (Svetlana) Doljenko (după măritiş
Kracevskaia) a ocupat locul 4 la aruncarea greutăţii cu rezultatul 19,24 m, ratând in extremis
„bronzul” care a revenit atletei din Bulgaria Ivanka Hristova (19,35 m). Medalia de aur a
fost obţinută de o altă sportivă din URSS, Nadejda Cijova, care a stabilit şi
un nou record mondial (21,03
m).
La Jocurile Olimpice din Germania de Vest Iuri Filatov, discipolul şcolii de
canotaj din Dubăsari, a câştigat medalia de aur la proba kaiac 4 pe distanţa 1.000 metri. Echipajul
sovietic (în componenţa: Iuri Filatov, Iuri Steţenko, Vladimir Morozov I şi
Valeri Didenko) a ocupat locul întâi cu rezultatul 2.14,02, întrecând echipele
României şi Norvegiei.
La Olimpiada-1972 a fost acreditat în premieră un
ziarist moldovean – Dumitru Coval.
Jocurile Olimpice de vară din 1976 au avut loc la Montreal (Canada). Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după măritiş Popova), care a câştigat medalia
de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. Echipajul sovietic (în componenţa:
Anna Kondraşina, Mira Briunina, Larisa Alexandrova, Galina Ermolaeva şi Nadeja
Cernâşova) a parcurs distanţa de 1.000 m cu rezultatul 3.32,49, cedând în faţa
concurentelor din Republica Democrată Germană (3.29,99) şi întrecând România
(3.32,76).
Iuri Filatov (al doilea din dreapta),
discipolul
şcolii moldoveneşti de canotaj,
este dublu campion olimpic
este dublu campion olimpic
După succesul de la Jocurile Olimpice
din 1972, Iuri Filatov a câştigat
din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle. Alături de Serghei Ciuhrai,
Vladimir Morozov II şi Alexandr Degteariov el a parcurs distanţa de 1.000 metri cu
rezultatul 3.08,69. Pe următoarele două locuri s-au situat Spania şi RD
Germană.
Atleta Svetlana
Doljenko-Kracevskaia, care s-a stabilit deja la Moscova, a ocupat locul 9
în proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul 18,36 m.
La Montreal a fost prezent şi cunoscutul
antrenor moldovean Andrei Doga. El a
fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov,
care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului republican de
educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga.
În 1980, Larisa Alexandrova-Popova
a devenit prima campioană olimpică din Moldova
a devenit prima campioană olimpică din Moldova
La Olimpiada-1980 de la Moscova (URSS) pentru prima dată
reprezentanta RSSM s-a ridicat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de
premiere. Această performanţă a reuşit-o Larisa
Alexandrova-Popova (canotaj, 2 vâsle). În pereche cu belarusa Elena
Hlopţeva ea a parcurs distanţa de 1.000 m în 3 minute 16,27 secunde, întrecând
echipajele din RD Germană (3.17,63) şi România (3.18,91).
Valeriu Cacianov
Spre regret, liderul atletismului moldovenesc din
acei ani, Valeriu Cacianov, a
abandonat competiţia din cauza unei accidentări. Pe 26 iulie 1980 la startul întrecerii
de decatlon s-au aliniat 21 de participanţi din 12 ţări. După şapte probe
moldoveanul a acumulat 5.980 puncte şi ocupa locul secund, în spatele
legendarul Daley Thompson din Marea Britanie. Înaintea probei de sărituri cu
prăjina a început să plouă, iar în timpul încălzirii sportivul nostru a alunecat
şi şi-a rupt ligamentele. Competiţia a fost câştigată de Thompson (8.495
puncte), urmat de doi sportivi sovietici, Iuri Kuţenko şi Serghei Jelanov.
Stela Zaharova
La Olimpiada de la Moscova încă două medalii
au cucerit reprezentanţii şcolii sportive moldoveneşti. Gimnasta Stela Zaharova (după măritiş Hlus) a
obţinut medalia de aur în concursul pe echipe (coechipierele Stelei au fost:
Elena Davâdova, Natalia Şapoşnikova, Nelli Kim, Maria Filatova şi Elena
Naimuşina), iar atleta Svetlana
Doljenko-Kracevskaia a câştigat medalia de argint la aruncarea greutăţii cu
rezultatul 21,42 m.
Ea a fost întrecută doar de sportiva din Germania de Est, Ilona Slupianek-Schoknecht,
care a stabilit şi un nou record mondial – 22,41 m.
(va urma)
Andrei
PRODAN
Комментариев нет:
Отправить комментарий